Andra Diaconu, psihoterapeut
"Spre deosebire de șah, în viață jocul continuă și după mat."
Isaac Asimov

Modelul cognitiv
2013/11/25 21:28:00

    Studiile din acest domeniu au demonstrat importanţa gândurilor în declanşarea şi menţinerea fobiei sociale. Persoanele care suferã de aceastã tulburare au semnificativ mai multe gânduri negative şi mai puţine gânduri pozitive în timpul interacţiunilor cu ceilalţi, în comparaţie cu populaţia non-clinicã. Aceste cogniţii disfuncţionale sunt în principal îngrijorãri legate de prestaţia avutã, dar şi de impresia pe care o lasã celorlalţi. Astfel, cei care suferã de anxietate socialã au tendinţa de a-şi subevalua constant performanţa şi, în acelaşi timp, de a supraevalua nivelul de transparenţã al simptomelor anxioase. Apare deseori credinţa cã interlocutorii au observat tremurul vocii, nesiguranţa mâinilor sau bujorii din obraz.

    Un alt mecanism care susţine anxietatea socialã vizeazã orientarea atenţiei înspre stimulii interni şi mai puţin înspre cei externi. Cu alte cuvinte, în timpul unei interacţiuni, persoana care suferã de fobie socialã se va concentra excesiv pe simptomele anxioase şi mult mai puţin pe feedbackul oferit de ceilalţi. Astfel îşi va menţine o pãrere negativã asupra propriei performanţe. Chiar şi atunci când primeşte aprecieri pozitive, nu le acordã o prea mare importanţã, menţinându-şi pãrerea negativã şi ignorând dovezile existente.

    Un alt fenomen des întâlnit în cazul persoanelor care suferã de aceastã tulburare este îndeplinirea profeţiilor. Acesta se referã la tendinţa de a adopta un comportament care duce exact la consecinţele negative pe care încearcã sã le evite. Astfel, o persoanã cu anxietate socialã nu se implicã într-o conversaţie de teama de a nu spune ceva greşit sau de a nu face o impresie negativã. Ceilalţi o percep ca fiind distantã şi dezinteresatã şi, prin urmare, o vor evita. În consecinţã, aceste persoane fac o impresie proastã tocmai datoritã comportamentului adoptat pentru a evita acest deznodãmânt.

    În concluzie, modelul cognitiv subliniazã importanţa gândurilor disfuncţionale în menţinerea anxietãţii sociale. Cogniţiile cele mai des întâlnite sunt: subevaluarea propriei prestaţii, supraevaluarea simptomelor de anxietate, ignorarea dovezilor existente şi îndeplinirea profeţiilor.

Adauga un comentariu

Căutare