Andra Diaconu, psihoterapeut
"Spre deosebire de șah, în viață jocul continuă și după mat."
Isaac Asimov

Efectele negative ale gândirii pozitive
2018/06/11 10:49:29

    Numeroase cãrţi de auto-dezvoltare şi de self-help sugereazã cititorilor sã gândeascã pozitiv, repetându-şi mesaje precum „sunt o persoanã valoroasã, care meritã iubitã”, „sunt puternic/ã”, „am încredere în mine”. Potrivit unor studii recente, aceste enunţuri nu funcţioneazã pentru toate persoanele (Wood, 2009; Moser, 2014). Chiar mai mult, ele pot avea un efect opus asupra unora, accentuând emoţiile negative.

    Cercetãtorii au analizat câte persoane folosesc autoîncurajãri şi cum influenţeazã acestea stima de sine. Majoritatea dintre cei 249 de participanţi apelau la enunţuri pozitive, în special în perioadele stresante. Pentru testarea urmãtoarei ipoteze, subiecţii au fost instruiţi sã îşi repete „sunt o persoanã valoroasã”, iar încrederea în forţele proprii a fost mãsuratã înainte şi dupã utilizarea gândului pozitiv. Cei care prezentau o stimã de sine mai ridicatã, au fost mai siguri pe ei dupã repetarea încurajãrii. Dar participanţii cu un nivel de încredere mai scãzut au fost mai demoralizaţi.

    Un alt studiu a analizat semnele la nivelul creierului ale gândirii pozitive. Unui grup de 71 de femei i s-a prezentat o imagine cu o conotaţie puternic negativã, cu instrucţiunea de a gãsi o perspectivã pozitivã. Persoanele optimiste nu au întâmpinat dificultãţi în aceastã sarcinã, însã cele cu o tendinţã mai accentuatã spre îngrijorare nu au reuşit sã îşi schimbe perspectiva. În plus, s-a observat un efect paradoxal care a accentuat emoţiile negative ale acestor persoane.

    Cãrţile de dezvoltare personalã şi cei apropiaţi oferã frecvent încurajarea de a gândi pozitiv. Când cineva este anxios, deseori i se spune sã nu se mai îngrijoreze, cã totul va fi bine. Astfel de sfaturi nu funcţioneazã pentru toatã lumea. Un optimist va beneficia de pe urma acestui tip de gândire. Însã pentru o persoanã cu o stimã de sine scãzutã sau cu tendinţe spre anxietate, enunţurile de încurajare îi vor crea mai mult distres.

    În concluzie, mesajele pozitive fac mai mult rãu tocmai celor cãrora sunt destinate. Oferind strategii de a vedea situaţia stresantã într-o altã manierã, mai realistã şi restructurând gândurile negative, terapia cognitiv-comportamentalã aduce beneficii reale acestor persoane.

Adauga un comentariu

Căutare